Comitetul de consiliere privind migraţia din Marea Britanie propune ca persoanele cu venituri anuale sub 18.700 de lire sterline să nu-şi mai poată aduce soţia sau copilul, pentru a nu împovăra mai târziu sistemul britanic de asistenţă socială.

În cazul în care propunerea se aprobă, nivelul minim actual cerut pentru a fi eligibil la vizele de familie (de 5.500 după plata taxelor), va urca la o sumă între 18.700 şi 25.700 de lire sterline, înainte de plata impozitelor.

La un minim de 18.700 de lire sterline, 45% din vizele de familie acordate anul trecut nu ar mai fi fost eligibile. Dacă venitul minim ar fi fost de 25.700 de lire sterline, 63% din rudele care au obţinut anul trecut viză de familie nu ar mai fi ajuns în Marea Britanie.

Pentru cei care vor dori să-şi aducă soţia şi doi copii, nivelul minim de venituri anuale ar putea fi între 24.800 şi 47.600 de lire sterline.
 
Specialişti în migraţie sunt convinşi că măsura va fi atacată în instanţă, dacă autorităţile de la Londra o vor aplica.

Comitetul a mai recomandat şi menţinerea restricţiilor pentru românii şi bulgarii care vor să se angajeze în Regat, deşi o rezoluţie a Parlamentului European aprobată la sfârşitul lunii octombrie cere statelor din Uniune să-şi deschidă piaţa muncii pentru lucrătorii din ultimele două state integrate în UE.

www.adevarul.ro

Citeste Intreg Articolul

Decizie. Comisia Europeană a autorizat restricţiile până în 31 decembrie 2012

Cetăţenii români care doresc să plece la muncă în Spania vor avea nevoie de permise de muncă pentru a se angaja acolo. Avantajaţi vor fi cei care se află deja în Peninsulă şi sunt înscrişi în sistemul de asigurări sociale.

Cei care doresc să lucreze în Spania vor fi nevoiţi să obţină mai întâi un contract şi un permis de muncă, după intrarea în vigoare a restricţiilor impuse de autorităţile spaniole. Comisia Europeană (CE) a autorizat ieri impunerea de restricţii pentru români pe piaţa spaniolă a muncii până la 31 decembrie 2012. Termenul a fost considerat suficient pentru a se adopta măsurile necesare combaterii eficiente a şomajului, dar CE va putea modifica decizia în orice moment, a declarat ieri Chantal Hughes, purtătoarea de cuvânt a CE.

Restricţiile pe piaţa muncii au fost impuse din 22 iulie, dar încă nu s-a stabilit concret cum vor proceda cei care doresc să se angajeze în Spania. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) au declarat că, deocamdată, sunt în discuţii cu ataşatul de muncă şi cei din Spania pentru a stabili exact procedura de aplicare a restricţiilor. Cel mai probabil, românii care se află în ţară şi doresc să se angajeze în Spania vor avea nevoie de un permis de muncă, act care va fi obţinut de angajatorii spanioli, aşa cum se proceda în trecut, înainte ca accesul pe piaţa muncii să fie liber.

Fără probleme pentru cei deja angajaţi

Românii care în prezent sunt angajaţi în Spania sau se află în şomaj ori primesc altă formă de asistenţă socială nu vor fi afectaţi de actualele restricţii. Ei vor putea în continuare să-şi găsească un loc de muncă în ţara respectivă şi să se angajeze ca şi până acum. Mai dificil va fi pentru compatrioţii care se află în România şi care vor avea nevoie să obţină un contract şi un permis de muncă înainte de a pleca în Peninsulă, după o procedură care urmează să fie stabilită.

O situaţie destul de incertă au românii care muncesc la negru în Spania, adică nu au încheiat un contract cu angajatorul care nu le plăteşte taxele la stat. „Ei nu se vor putea angaja nici în continuare şi am cerut, atunci când a venit delegaţia din România aici, să se reglementeze şi situaţia lor. Este vorba despre aproape 30% din românii din Spania cu care nu ştim ce se va întâmpla”, a declarat Miguel Fonda Ştefănescu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Emi-granţi Români din Spania.  În prezent, munca la negru nu este combătută puternic de stat, după cum a apreciat Ştefănescu, care a afirmat că ar trebui adoptate norme pentru disciplinarea pieţei de muncă.

Românii care doresc să vină în Spania pentru a-şi deschide o afacere şi a face angajări nu sunt afectaţi de restricţii.

Speranţe de la CE

Restricţiile pe piaţa muncii ar putea fi ridicate mai devreme de sfârşitul anului 2012, la solicitarea CE şi pe baza rapoartelor pe care Spania le va prezenta trimestrial cu privire la situaţia pe piaţa muncii, unde şomajul a depăşit 20%. În rândul celor peste 860.000 de români din Spania, şomajul a ajuns la 38% şi nu se întrevăd semne de îmbunătăţire a situaţiei în viitorul apropiat. „Nu aş sfătui pe nimeni să vină aici fără contract de muncă, pentru că e criză, şomaj mare şi ar fi o greşeală”,  a declarat Miguel Fonda Ştefănescu.

Sursa: www.romanialibera.ro

Citeste Intreg Articolul

Spania va reintroduce restrictii pentru lucratorii veniti din Romania In acest moment, zece state membre inca ne pun bariere, desi am aderat in 2007Toate aceste restrictii ar trebui ridicate pana in 2014, cand va trece perioada de tranzitie Spania va restrictiona piata muncii pentru romani, din cauza somajului aflat in crestere (n. r. – 20% din populatia activa). Decizia va fi luata pana la sfarsitul saptamanii, cand Bruxelles-ul si capitalele europene vor fi notificate in acest sens. Aceasta este o masura strict protectionista care vizeaza Romania, intrucat multi cetateni romani lucreaza acum in Spania.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii si Imigratiei in Spania, la sfarsitul lui 2010 aproximativ 850 de mii de romani locuiau in aceasta tara. Masura nu ii va afecta insa pe romanii care au deja un loc de munca legal in Spania, deoarece nu se aplica retroactiv.

Doar o intentie?

Spania nu a facut nicio notificare oficiala la CE privind restrictionarea accesului romanilor pe piata muncii, fiind vorba doar de o intentie, iar o astfel de decizie ar trebui fundamentata ca urmare a unor schimbari radicale pe piata muncii, a declarat, ieri, purtatorul de cuvant al MMFPS, citat de Mediafax. “Precizam, din capul locului, ca este vorba de o intentie a oficialilor spanioli. Reprezentantii spanioli nu au facut nicio notificare oficiala la Comisia Europeana. Potrivit Tratatului pe care l-am semnat cu Spania, decizia oficialilor spanioli de a reintroduce restrictiile pe piata muncii trebuie sa fie bine fundamentata in urma schimbarii radicale pe piata muncii. Asadar, e bine sa fim prudenti, intrucat nu s-a vorbit nicio secunda de interzicerea accesului romanilor pe piata muncii, ci mai degraba de o garantie ca romanii care ajung la munca in Spania au contracte ferme de munca”, a spus purtatorul de cuvant al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), Ioana Santa.

CE a cerut anularea barierelor pentru romani si bulgari

Restrictii la angajarea muncitorilor romani sunt existente inca in tari precum Austria, Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Elvetia, Malta.
Conform Tratatului de Aderare a Romaniei, pana in 2014 exista o perioada de tranzitie in care fiecare stat membru trebuie sa liberalizeze gradual accesul muncitorilor romani pe piata muncii. La finele anului 2008, Comisia Europeana a cerut statelor membre UE care au restrictionat accesul pe piata muncii al romanilor si bulgarilor sa anuleze aceste bariere, argumentand ca masura s-ar justifica din punct de vedere economic. La acea data, CE a publicat un raport care arata ca muncitorii din tarile care au aderat la UE in 2004 au avut un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre si nu au dus la tulburari grave pe piata muncii din aceste tari.

Liberalizarea ar asigura un cadru legal pentru lucratorii prezenti in acele tari

Guvernul anunta la finele lunii iunie ca va cere CE sa realizeze un nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizarii pietei muncii asupra economiilor din statele UE, in incercarea de a determina ridicarea restrictiilor pentru muncitorii romani. Totodata, a luat in calcul si varianta prelungirii acestor restrictii in contextul crizei. In discutiile care vor fi initiate cu oficialii Comisiei Europene (CE) si ai statelor membre UE care au impus restrictii la angajarea muncitorilor romani va fi invocat faptul ca liberalizarea pietei muncii contribuie la eliminarea muncii la negru si ca statele care au amanat liberalizarea pentru tarile est-europene se confrunta cu un deficit al fortei de munca ce nu va putea fi acoperit in urmatorii ani, releva un document guvernamental. Autoritatile romane vor sustine astfel ca liberalizarea pietei fortei de munca nu ar conduce la cresterea numarului muncitorilor romani care s-ar indrepta spre aceste state, ci ar asigura un cadru legal pentru lucratorii deja prezenti in tarile respective.

Lazaroiu pleaca azi la Bruxelles

Ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu, va merge, astazi, la Bruxelles, unde va discuta cu expertii de la Comisia Europeana despre piata muncii in spatiul comunitar.
“Sunt foarte multe teme care vor fi luate in calcul, nu doar intentiile oficialilor spanioli”, a mai spus Ioana Santa. Romanii care vor dori sa lucreze insa de acum inainte in Spania vor fi nevoiti sa ceara un permis de munca. Inchiderea pietei muncii poate fi facuta de maniera sectoriala, ceea ce inseamna ca unele sectoare de activitate ar putea ramane mai departe accesibile romanilor. Spania era printre putinele tari vest-europene care si-au deschis o mare parte a pietei muncii imediat dupa aderarea Romaniei la UE in 2007. La 1 ianuarie 2009, Spania a deschis complet piata muncii pentru romani. Din acel moment, formalitatile pe care trebuia sa le indeplineasca un roman pentru a ocupa un loc de munca in Spania au devenit aceleasi ca pentru un cetatean spaniol.

Potrivit Bancii Mondiale, romanii care lucreaza peste hotare au trimis anul trecut acasa circa 4,5 miliarde de dolari, dupa ce in 2009 remiterile fusesera de 4,93 miliarde dolari. Cifrele sunt substantial mai mici decat in 2008, cand suma totala se cifrase la 9,38 miliarde dolari.

Guvernul spaniol are intentia de a impune restrictii pe piata muncii pentru cetatenii romani, insa nu a stabilit data de la care va fi valabila aceasta masura, a comunicat Ambasada Spaniei la Bucuresti, adaugand ca decizia nu va afecta romanii rezidenti in Peninsula Iberica. Potrivit sursei citate, “va fi vorba despre o masura de tip tehnic si care nu va fi retroactiva”. “Cu alte cuvinte, ea nu va afecta cetatenii romani care sunt deja rezidenti in Spania”, conchide ambasada.

Sursa: www.curierulnational.ro

Citeste Intreg Articolul

Citeste Intreg Articolul

Unele state europene au anuntat nu doar prelungirea interdictiilor, ci si inasprirea conditiilor de acces pentru romani. Romanii si bulgarii s-ar fi putut misca liber pe piata muncii europene incepand de anul acesta.

Criza a taiat insa orice speranta, momentul fiind amanat pentru ianuarie 2014.

La 1 mai, cele opt state care au aderat la UE in 2004 (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia si Slovacia) au scapat si de ultimele restrictii pe care le aveau pe piata muncii europene. Astfel, muncitorii lor pot lucra fara permis in Germania si Austria, singurele state care au apelat la perioada maxima de tranzitie.

Potrivit reglementarilor europene, statele UE pot bloca accesul lucratorilor din noile state ale Uniunii pentru o perioada maxima de sapte ani. Pentru primii doi ani nu este nevoie de nicio explicatie, dupa care se mai puteau cere inca trei ani, printr-o simpla comunicare trimisa Comisiei Europene. Pentru ultimii doi ani de interdictii, statele trebuie sa dovedeasca ca liberalizarea ar putea provoca probleme pietei muncii din tara respectiva.

Romania si Bulgaria, membre ale UE din 2007, aveau sansa ca anul acesta sa scape de interdictiile impuse de 10 tari: Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie si Olanda. Ei bine, la sfarsitul lunii aprilie, acestea au anuntat ca romanii si bulgarii vor avea liber pe piata lor abia de la 1 ianuarie 2014. Somajul adus de criza este suficient pentru ca aceste state sa primeasca acceptul Comisiei.

Elvetia, stat care a incheiat in 2007 un tratat cu UE in domeniul muncii, isi pastreaza si ea interdictiile impuse romanilor si bulgarilor pana in 2014, cel mai devreme. Potrivit autoritatilor de la Berna, termenul va fi extins cel mai probabil la maximum sapte ani, adica pana in mai 2016. Vestile proaste nu se opresc aici. Criza si reducerea cheltuielilor bugetare au determinat unele guverne europene sa inaspreasca regulile accesului romanilor si bulgarilor pe pietele lor.

Olanda – razboi pentru “capsunarul roman”

In Olanda este in desfasurare un scandal similar celui iscat dupa 2005 in Franta si cunoscut sub numele de “instalatorul polonez”. De la 1 iulie, Olanda va aplica o masura menita sa restranga folosirea sezonierilor din Bulgaria si Romania, prin inasprirea conditiilor necesare obtinerii unui permis de munca.

Decizia a fost conceputa pentru a-i obliga pe fermieri sa angajeze personal din randul celor aproape o jumatate de milion de someri autohtoni si pentru ca statul sa reduca astfel cheltuielile cu asistenta sociala. Fermierii nu au fost deloc fericiti, deoarece romanii, spun ei, sunt nu doar mai ieftini, ci si mai constiinciosi decat muncitorii locali.

Germania – venit minim pentru munca temporara

Anglia si Germania au adoptat politici diametral opuse in ceea ce priveste muncitorii din statele intrate in Uniune in 2004. Marea Britanie si-a deschis portile, in timp ce Germania a folosit intreaga perioada de tranzitie pentru a bloca accesul nou-venitilor la joburile cetatenilor. Studiile au aratat initial ca Germania a fost cea care a gresit. Pe piata muncii britanice au intrat persoane cu pregatire si calificari de varf, in timp ce nemtii nu au scapat de muncitorii straini, asa cum au intentionat.

Dimpotriva, dreptul la libera circulatie a facut ca noii cetateni europeni sa patrunda totusi pe piata muncii din Germania, insa asta a dus la cresterea muncii la negru, fiind vorba preponderent de muncitori necalificati. Numarul acestora s-a dublat dupa 2004. La sfarsitul lui aprilie, Germania a introdus un venit minim pentru munca temporara, ca masura de preventie in fata unui eventual val de muncitori din tarile care au intrat in Uniune in 2004 si care au scapat la 1 mai de restrictii. Masura ar trebui sa diminueze tentatia angajatorilor nemti de a apela la serviciile polonezilor, cehilor.

www.rol.ro

Citeste Intreg Articolul

Cel puţin 2,1 milioane de români lucrează în statele membre ale Uniunii Europene, majoritatea în Italia, Spania şi Germania, aceasta fiind prima cifră oficială raportată de reprezentanţii Comisiei Europene. Austria şi Germania îşi vor deschide piaţa muncii pentru est-europeni începând cu 1 mai, însă nu şi pentru români şi bulgari, care vor mai avea de aşteptat până la începutul lui 2014.

În prezent, în România nu există nicio instituţie care să aibă o evidenţă clară a numărului de români care lucrează în străi­nătate, deşi în ultimii ani mai multe organizaţii au încercat să moni­torizeze migraţia forţei de muncă locale spre Vest.

Restul de 275.000 de români incluşi în statisticile oficiale lucrează în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie. Zece dintre aceste state (Belgia, Ger­mania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxem­burg, Malta, Olanda, Austria şi Marea Britanie) au menţinut o parte dintre restricţiile impuse românilor înainte de aderarea la UE, printre care se află şi necesitatea obţinerii unui permis de muncă pentru anumite calificări.

Potrivit cercetării pieţei forţei de muncă din UE, numărul cetăţenilor români şi bulgari care trăiesc în cele 15 state membre ale UE a crescut în 2009 cu un ritm mai scăzut decât înainte de criza economică şi chiar s-a redus în primul trimestru al anului 2010 (înregis­trându-se o migraţie netă negativă), după care a crescut din nou în urmă­toarele două trimestre.

Dintre cei 430.000 de bulgari care lucrează în cele 15 state membre ale Uniunii Europene, majoritatea sunt în Spania (168.000), Germania (66.000), Grecia (54.000) şi Italia (46.000).

Totuşi, nici România şi nici Bulgaria nu aplică principiul reciprocităţii (adică nu impun restricţii la angajare pentru cetăţenii străini) vizavi de statele membre care restricţionează accesul pe piaţa muncii.

De altfel, de la 1 mai 2004 numai Polonia, Ungaria şi Slovenia au aplicat principiul reciprocităţii acelor state membre care au stabilit restricţii, însă Slovenia a renunţat la acest lucru de la 1 mai 2006.

100.000 de români au plecat numai anul trecut

Ministerul Muncii monitorizează de câţiva ani numărul de români care pleacă la muncă în străinătate, dar numai a celor care pleacă prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Astfel, în urma unor statistici ale ANOFM, care gestionează şi acordurile bilaterale pe care le are România cu alte state (Germania, Elveţia, Franţa), rezultă că numai anul trecut, în perioada ianuarie-septembrie, peste 100.000 de români s-au angajat în străinătate, majoritatea în Germania.

Pe de altă parte, o serie de date, dar “sub formă monetară”, privind munca în străinătate există şi la Banca Naţională, care calculează câţi bani trimit românii din străinătate acasă în fiecare an. Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate au trimis acasă 3,5 mld. euro, în scădere cu 14% faţă de 2009. În sumele calculate de BNR mai intră însă şi finanţările acordate din fonduri europene.

De asemenea, un număr de peste 138.000 de români au plecat anul trecut la muncă în străinătate cu forme legale de muncă, potrivit statisticilor realizate de reprezentanţii platformei de re­crutare Tjobs, administrat de firma Net Revelation din Târgu Mureş, care reuneşte ofertele de locuri de muncă în străinătate a peste 560 de agenţii de recrutare.

Cei mai mulţi români au plecat în Marea Britanie, Germania, Grecia şi Italia şi au vrut să plece motivând că

nu-şi mai pot achita ratele la credite.

De altfel, aproape 600.000 de români şi-au trimis online CV-urile anul trecut prin intermediul acestei plat­forme, în timp ce peste un milion au vizualizat/căutat un loc de muncă în străinătate.

Peste 73.000 de români muncesc în Ungaria

Statisticile Comisiei Europene mai arată că numărul cetăţenilor români şi bulgari care locuiau în cele zece state membre ale UE care au aderat în 2004 era de 105.000 de persoane la începutul anului 2010.

Această cifră este foarte scăzută, comparativ cu populaţia totală (repre­zentând numai 0,14% din aceasta) sau comparativ cu ponderea cetăţenilor care provin din statele care nu sunt membre ale UE (1,2 milioane de persoane sau 1,6% din populaţia totală).

“70% dintre aceştia sunt cetăţeni români care trăiesc în Ungaria, iar celelalte destinaţii principale sunt Cehia şi Cipru”, a mai spus Arigho.

Rata de ocupare în rândul ro­mânilor şi bulgarilor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani care s-au mutat recent în cele mai vechi 15 membre ale UE a fost în cel de-al treilea trimestru al anului 2010 aproape de cea naţională (65% faţă de 66%) şi mult mai ridicată decât cea a cetăţenilor care provin din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (56%).

850.000 de muncitori din estul şi centrul Europei ar putea lucra în Germania şi Austria în doi ani

Germania ar putea asista la intrarea pe teritoriul său a aproape 800.000 de muncitori din Europa Centrală şi de Est în următorii doi ani, în urma deschiderii graniţelor sale pentru mişcarea liberă a forţei de muncă în Uniunea Europeană pe 1 mai, potrivit analiştilor economici, scrie Financial Times. Totuşi, cifra, mult mai mare decât estimările oficiale ale guvernului ţării ce indică până la 140.000 de muncitori pe an, s-ar putea dovedi una benefică pentru ţară şi nu o ameninţare la adresa securităţii locurilor de muncă, potrivit Institutului pentru Economia Germană (IW). O creştere puternică a migraţiei forţei de muncă ar putea alimenta redresarea economică a ţării într-un moment de deficit al forţei de muncă calificate, arată Michael Huther, director al IW. “În acelaşi timp, aceasta ar putea reduce presiunea asupra unei forţe de muncă în curs de îmbătrânire oferind o nouă generaţie de muncitori calificaţi”, adaugă Huther. Studiul IW susţine argumentele sectorului german de business şi guvernului ţării conform cărora nu sunt necesare măsuri speciale pentru ca Germania să poată face faţă iminentei liberalizări. Liderii sindicatelor germane au cerut însă măsuri urgente pentru a se preîntâmpina o reducere a salariilor şi concurenţa neloială pentru muncitorii germani cu cel mai redus nivel de calificare.

Germania şi Austria sunt ultimele două state membre ale UE care-şi deschid graniţele pentru mişcarea liberă a forţei de muncă din statele ECE care au aderat în mai 2004. Ambele ţări au amânat această decizie pe fondul temerilor că valul de muncitori din afară va submina salariile şi condiţiile locale.

De asemenea, deschiderea completă a pieţei muncii din Austria pentru ţările membre ale UE din Europa de Est va conduce la intrarea pe teritoriul său a 40.000-50.000 de lucrători în doi ani, a spus ministrul austriac al muncii Rudolf Hundstorfer, relatează AFP. Huther a anticipat că o creştere iniţială a migrării forţei de muncă în următorii doi ani se va tempera rapid, ceea ce va duce la un volum net de imigranţi de 1,2 milioane de muncitori până în 2020. Un astfel de nivel nu este unul “extraordinar de ridicat” la standarde istorice. Frank-Jurgen Weise, director al biroului federal pentru forţa de muncă, declară că numărul de imigranţi este exagerat. “Germania este mai puţin atractivă decât cred mulţi. Europenii tineri, educaţi preferă adesea Anglia”, declară acesta. Românii şi bulgarii trebuie să mai aştepte până la 1 ianuarie 2014 pentru a avea acces liber pe piaţa muncii din Austria şi Germania pentru că, spre deosebire ţările ale căror muncitori se vor putea angaja fără restricţii începând cu 1 mai 2011, au aderat mai târziu la UE. Cele zece ţări cărora li s-au ridicat restricţiile s-au integrat în anul 2004, în timp ce România şi Bulgaria în 2007. Înainte de aderarea ţărilor din Est, UE a stabilit un plan privind accesul pe piaţa muncii cu trei etape şi care se întinde pe şapte ani. La finalul perioadei, ţările europene sunt obligate să renunţe la orice fel de restricţii. Cătălina Apostoiu
Ce restricţii există pentru muncitorii români şi bulgari până în 2014 pe piaţa europeană a muncii

OLANDA

• În Olanda un permis de muncă va fi acordat românilor şi bulgarilor numai dacă nu există candidaţi disponibili pentru acele posturi care să provină din Olanda sau din celelalte state membre şi doar dacă angajatorul în cauză va asigura condiţii adecvate de muncă şi cazare. Se pot acorda permise temporare de muncă în sectoarele în care există deficit de forţă de muncă.

GERMANIA

• În Germania absolvenţii de facultate şi inginerii din anumite sectoare (aeronautică, mecanică, electrotehnică şi construcţia de maşini) au nevoie de permis de muncă, dar sunt scutiţi de anumite teste la angajare.

IRLANDA

• În Irlanda românii şi bulgarii pot primi permis de muncă în cazul în care angajatorii nu-şi pot ocupa posturile vacante cu un cetăţean din celelalte 25 de state membre ale Uniunii Europene.

BELGIA

• Belgia a introdus o procedură accelerată de eliberare a permiselor de muncă şi le acordă în cinci zile pentru joburile din domeniile în care există deficit de forţă de muncă.

MAREA BRITANIE

• În Marea Britanie este obligatorie solicitarea unui permis de muncă. Angajatorul trebuie să solicite eliberarea permisului de muncă (fac excepţie anumite categorii profesionale) şi muncitorul trebuie să obţină un “accession worker card”, un document special pentru lucrătorii din noile state membre. În cazul lucrătorilor necalificaţi se aplică sistemele actuale de cote în sectorul agricol şi alimentar. Lucrătorii calificaţi pot desfăşura o activitate profesională dacă obţin un permis de muncă sau dacă se încadrează în condiţiile Programului de imigrare pentru persoane cu înaltă calificare (Highly Skilled Migrant Programme).

LUXEMBURG

• Luxemburg a introdus proceduri simplificate pentru munca în agricultură, viticultură, sectorul hotelier, catering şi pentru persoanele cu anumite calificări din sectorul financiar.

MALTA

• Malta acordă permise de muncă pentru poziţii care solicită muncitori calificaţi şi/sau cu experienţă de lucru sau pentru acele poziţii pentru care există deficit de forţă de muncă.

FRANŢA

• Franţa aplică o procedură simplificată pentru 150 de ocupaţii pentru care un permis de muncă poate fi acordat fără a lua în considerare situaţia pieţei muncii.

ITALIA

• Italia nu solicită permis de muncă pentru angajaţii din anumite sectoare: agricultură, industria hotelieră, turism, servicii de îngrijire, construcţii, inginerie, activităţi de sezon şi pentru activităţi manageriale sau pentru care se necesită calificări ridicate.

AUSTRIA

• Austria şi-a menţinut sistemele de permise de muncă, dar permite acordarea de permise de muncă românilor şi bulgarilor după un test al necesităţilor de pe piaţa muncii pentru 65 de profesii în care există deficit de forţă de muncă. Totuşi, Austria şi Germania aplică restricţii pentru angajarea imigranţilor în anumite sectoare.

Sursa: www.zf.ro

Citeste Intreg Articolul

Piaţa Muncii Europene pare un tărâm de vis pentru cetăţenii români şi bulgari. Zece state membre UE vor să restricţioneze piaţa forţelor de muncă pentru cele două state.

Statele Vest Europene vor să aştepte finalul perioadei de tranziţiei, cei şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, pentru a permite cetăţenilor acestor ţări să lucreze liber în străinătate. Cele 10 state sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxembourg, Malta, Olanda şi Marea Britanie. În schimb, românii pot lucra fără să aibă nevoie de permise de muncă în alte 17 state membre UE printre care Spania, Suedia sau Finlanda.

Sursa: www.cancan.ro

Citeste Intreg Articolul