Unele state europene au anuntat nu doar prelungirea interdictiilor, ci si inasprirea conditiilor de acces pentru romani. Romanii si bulgarii s-ar fi putut misca liber pe piata muncii europene incepand de anul acesta.
Criza a taiat insa orice speranta, momentul fiind amanat pentru ianuarie 2014.
La 1 mai, cele opt state care au aderat la UE in 2004 (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia si Slovacia) au scapat si de ultimele restrictii pe care le aveau pe piata muncii europene. Astfel, muncitorii lor pot lucra fara permis in Germania si Austria, singurele state care au apelat la perioada maxima de tranzitie.
Potrivit reglementarilor europene, statele UE pot bloca accesul lucratorilor din noile state ale Uniunii pentru o perioada maxima de sapte ani. Pentru primii doi ani nu este nevoie de nicio explicatie, dupa care se mai puteau cere inca trei ani, printr-o simpla comunicare trimisa Comisiei Europene. Pentru ultimii doi ani de interdictii, statele trebuie sa dovedeasca ca liberalizarea ar putea provoca probleme pietei muncii din tara respectiva.
Romania si Bulgaria, membre ale UE din 2007, aveau sansa ca anul acesta sa scape de interdictiile impuse de 10 tari: Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie si Olanda. Ei bine, la sfarsitul lunii aprilie, acestea au anuntat ca romanii si bulgarii vor avea liber pe piata lor abia de la 1 ianuarie 2014. Somajul adus de criza este suficient pentru ca aceste state sa primeasca acceptul Comisiei.
Elvetia, stat care a incheiat in 2007 un tratat cu UE in domeniul muncii, isi pastreaza si ea interdictiile impuse romanilor si bulgarilor pana in 2014, cel mai devreme. Potrivit autoritatilor de la Berna, termenul va fi extins cel mai probabil la maximum sapte ani, adica pana in mai 2016. Vestile proaste nu se opresc aici. Criza si reducerea cheltuielilor bugetare au determinat unele guverne europene sa inaspreasca regulile accesului romanilor si bulgarilor pe pietele lor.
Olanda – razboi pentru “capsunarul roman”
In Olanda este in desfasurare un scandal similar celui iscat dupa 2005 in Franta si cunoscut sub numele de “instalatorul polonez”. De la 1 iulie, Olanda va aplica o masura menita sa restranga folosirea sezonierilor din Bulgaria si Romania, prin inasprirea conditiilor necesare obtinerii unui permis de munca.
Decizia a fost conceputa pentru a-i obliga pe fermieri sa angajeze personal din randul celor aproape o jumatate de milion de someri autohtoni si pentru ca statul sa reduca astfel cheltuielile cu asistenta sociala. Fermierii nu au fost deloc fericiti, deoarece romanii, spun ei, sunt nu doar mai ieftini, ci si mai constiinciosi decat muncitorii locali.
Germania – venit minim pentru munca temporara
Anglia si Germania au adoptat politici diametral opuse in ceea ce priveste muncitorii din statele intrate in Uniune in 2004. Marea Britanie si-a deschis portile, in timp ce Germania a folosit intreaga perioada de tranzitie pentru a bloca accesul nou-venitilor la joburile cetatenilor. Studiile au aratat initial ca Germania a fost cea care a gresit. Pe piata muncii britanice au intrat persoane cu pregatire si calificari de varf, in timp ce nemtii nu au scapat de muncitorii straini, asa cum au intentionat.
Dimpotriva, dreptul la libera circulatie a facut ca noii cetateni europeni sa patrunda totusi pe piata muncii din Germania, insa asta a dus la cresterea muncii la negru, fiind vorba preponderent de muncitori necalificati. Numarul acestora s-a dublat dupa 2004. La sfarsitul lui aprilie, Germania a introdus un venit minim pentru munca temporara, ca masura de preventie in fata unui eventual val de muncitori din tarile care au intrat in Uniune in 2004 si care au scapat la 1 mai de restrictii. Masura ar trebui sa diminueze tentatia angajatorilor nemti de a apela la serviciile polonezilor, cehilor.
www.rol.ro
About admin